Pe fondul
general al dezvoltării economice de la mijlocul secolului XIX,
apar mici unităţi
meşteşugăreşti īn diversele ramuri ale economiei.
Este perioada īn care mai ales īn zonele īn care lemnul era din abundenţă
apar fabrici de cherestea, de hārtie, iar de cele mai multe ori īn
cadrul acestora se realiza şi producţia de chibrituri.
Īn cazul acestor unităţi nu putem vorbi de o industrie īn adevăratul
sens al cuvāntului, mai ales că la acea vreme marea industrie nu era
specifică.
Cele cāteva informaţii sumare pe care le-am descoperit pe net, vi le
redau mai jos:
"La īnceputul veacului al XVII-lea tīrgul Piatra era un centru de
producţie agricolă şi meşteşugărească. Īn timp, activităţile s-au
diversificat astfel că sfīrşitul secolului al XVIII-lea şi īnceputul
secolului al XIX-lea impune Piatra drept cel mai important centru
urban şi comercial al ţinutului Neamţ.
La 8 noiembrie 1841, Gheorghe Asachi īşi deschidea "moara" de
hīrtie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi
fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich.
Apar fabrici de cherestea, săpun, chibrituri,
bere, mori
..."
Fabrica de Chibrituri
de la Iaşi a funcţionat īntre anii 1878-1890, fiind
fondată de
omul de afaceri evreu Samuel Goldenthal.
Īn lista Intreprinzatori evrei in Moldova,
din cadrul siteului Comunităţii evreieşti din Romānia, găsim
referire despre fabrică, la poziţia nr. 107, din care reiese că
firma a fost radiată īn anul 1890, dar şi referire la patronul
fabricii.
DOSARUL NR. 9/1884-1889: Firme individuale si sociale
107
121/01.08.1884
Fabrica de Chibrituri Samuel Goldenthal este radiata in l890
"Pe fondul
general al dezvoltării economice īn Romānia, determinat de
dobāndirea independenţei de stat, īn 1882 se intemeiază de către
Karl şi Samuel Schiel originari din Rāşnov, Fabrica de Hārtie din
Buşteni. Fabrica S. K. Schiel producea hārtie şi saci de hārtie
lucrānd cu 1143 muncitori.
Īn 1893 Fabrica de Hārtie dispunea de o moară de
măcinat lemnul şi o fabrică de cherestea şi beţe
de chibrituri de la Susai
( 1891 ) denumită şi " Ferăstrăul
de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu īn 1894.
După 1893 intreprinderea a fost mărita, modernizată şi
completată prin īnfiinţarea unei fabrici de cherestea la Azuga. Īn
1904 moara de măcinat a fost transformată īn fabrica de celuloză."
Industrializarea localităţii Zărneşti īncepe cu anul 1840, cānd a
luat fiinţă o filatură mecanică de tors bumbac, proprietar fiind
negustorul braşovean Constantin Ioanovici. In anul 1860 filatura s-a reprofilat
pe articole de stofe, apoi īn
fabrică de chibrituri!
..."
Din surse
neoficiale şi fără să avem o documentaţie scrisă la bază, avem
informaţii conform căreia pānă aproximativ īn anul 1934/1936 a funcţionat la Craiova
Fabrica de chibrituri MACAU GODEANU (dupa numele industriaşului mai
susmenţionat), sub acelaşi nume au mai funcţionat şi o fabrică de
cherestea, un colegiu etc. Fabrica a funcţionat pe strada Alexandru
cel Bun, şi mai mult ca sigur producţia se realiza la scară mică
īntr-o secţie a fabricii de cherestea. /informaţie obţinută de colecţionarul
Robert Minculescu/.
Text tradus:
"Piatra de temelie a Fabricii de chibrituri de la Praid
a fost pusă īn anul 1858 de către omul de afaceri Hafner, iar apoi a
trecut īn proprietate fraţilor Reitter. Sub īndrumarea lui Reitter
József a fost construită una din cele mai de seamă fabrici ale
industriei ţării din secolul trecut (secolul XIX) fabrica de
chibrituri de la Praid ..."
Īn cele din urmă fabrica a fost nevoită să-şi sisteze
activitatea, ea fiind transferată la Cluj.
Text tradus:
La īnceputul secolului XIX a luat avānt apariţia şi dezvoltarea
micilor meşteşugari: pantofari, tăbăcari, tāmplari, olari, etc. A
funcţionat şi fabrică de
chibrituri (la Baraolt, judeţul Covasna) ...
